societate · 69% credibilitate (Credibil) · 2 surse

Eurostat: Tinerii români părăsesc casa părintească la o medie de 27,4 ani în 2025

Tinerii români pleacă din casa părinților la **27,4 ani în medie**, conform datelor Eurostat pentru 2025, cu **0,1 ani mai târziu** decât în 2024 (27,3 ani), depășind media Uniunii Europene (26,3 ani). Decalajul de gen este semnificativ: bărbații își părăsesc locuința părintească la **29,4 ani**, în timp ce femeile o fac la **25,3 ani**, o diferență de **4 ani**. Exemplul lui Andrei P., un român de 26 de ani care a pierdut locul de muncă după ce și-a pierdut un job în contextul pierderii a **65.000 de locuri de muncă în ultimul an**, ilustrează vulnerabilitatea economică a generației care încearcă să devină independentă. După ce a eșuat să găsească un angajament potrivit, a fost nevoit să revină la părinți, o situație care reflectă o tendință în creștere în România, unde accesul la locuințe și stabilitatea financiară rămân obstacole majore. În comparație, țări precum Croația (31,5 ani), Grecia (30,9 ani) și Slovacia (30,9 ani) înregistrează vârste medii de plecare din casa părinților chiar mai ridicate decât România, dar contextul economic și social al acestor state influențează și ele decizia tinerilor de a rămâne mai mult timp sub acoperișul familial.

Faptele-cheie

• Vârsta medie de plecare din casa părinților în România a crescut la **27,4 ani în 2025**, depășind media UE (26,3 ani) și cea din 2024 (27,3 ani).
• Bărbații români pleacă din casa părinților la **29,4 ani**, în timp ce femeile o fac la **25,3 ani**, o diferență de **4 ani**.
• România a pierdut **65.000 de locuri de muncă în ultimul an**, un factor care contribuie la instabilitatea financiară a tinerilor și la întârzierea plecării din casa părinților.
• Croația are cea mai mare vârstă medie de plecare din casa părinților în UE, cu **31,5 ani**, urmată de Grecia și Slovacia (30,9 ani fiecare).
• Exemplul lui Andrei P., un tânăr de 26 de ani nevoit să revină la părinți după pierderea locului de muncă, ilustrează o tendință în creștere în România.

Ce nu ți se spune

Nu se cunosc detalii concrete despre **politici publice specifice** implementate în România pentru a aborda creșterea vârstei de plecare din casa părinților sau despre **investiții recente în locuințe accesibile** pentru tineri. De asemenea, nu există date despre **veniturile medii** ale tinerilor români în comparație cu costurile locuințelor în orașele mari, care ar putea explica în detaliu presiunea economică.

Întrebările încă deschise

• Ce **măsuri concrete** au fost implementate de guvernul român pentru a reduce costurile locuințelor sau a sprijini independența financiară a tinerilor?
• Care sunt **factorii specifici** care explică decalajul de **4 ani** între vârsta de plecare a bărbaților și a femeilor în România?
• Cum influențează **pierderile de locuri de muncă din ultimul an** (65.000) decizia tinerilor de a rămâne mai mult timp în casa părinților?

Sursele acestei analize (2)

• HotNews Economic: Generația cu cheia în buzunar, dar fără casă: de ce tinerii români pleacă tot mai târziu de acasă
• Playtech: Tinerii români pleacă mai târziu din casa părinților decât media europeană. La ce vârstă reușesc să locuiască pe cont propriu

Alte știri din societate

• Noja Paladia, cea mai vârstnică persoană din România, a decedat la vârsta de 111 ani
• Senatul adoptă introducerea codului QR pe taloanele de pensie pentru facilități de transport
• Mark Zuckerberg respinge apelurile pentru încetinirea dezvoltării Inteligenței Artificiale
• Eurostat: Tinerii români părăsesc casa părinților la vârsta medie de 27,4 ani
• Constanța Ștefan: Persoanele violente de la protestul oierilor nu sunt crescători de animale
• Ciobanii blochează traficul în zona Pieței Victoriei din București

Toate știrile de azi, cu scor de credibilitate · Cum calculăm scorul