economie · 95% credibilitate (Foarte credibil) · 22 surse

Deficitul bugetar a scăzut la 2,34% din PIB în primele șapte luni din 2026

Execuția bugetară la șapte luni din 2026 arată un deficit de 48,08 miliarde de lei, 2,34% din PIB, față de 3,99% în aceeași perioadă din 2025. Veniturile au crescut cu 11,2%, cheltuielile cu 2,9%. Creșterea vine în principal din TVA (+26,5%, după majorarea cotei de la 19% la 21% din august 2025), din impozitul pe venit umflat de dividendele plătite în avans în decembrie 2025 și din 37,28 de miliarde de rambursări europene. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,1%, iar dobânzile au urcat cu 26,5%, la 40,12 miliarde.

Faptele-cheie

• Deficitul la șapte luni: 48,08 miliarde de lei, 2,34% din PIB, față de 76,44 de miliarde și 3,99% în 2025 — o reducere nominală de 37%.
• Veniturile au crescut cu 11,2%, la 412,31 miliarde de lei; cheltuielile doar cu 2,9%, la 460,39 de miliarde.
• TVA încasat net: 88,55 de miliarde, cu 26,5% mai mult, după majorarea cotei de la 19% la 21% prin Legea 141/2025, în vigoare de la 1 august 2025.
• Perioada de comparație — ianuarie-iulie 2025 — a fost integral la cota veche de 19%; din august 2026 acest efect de bază dispare.
• Impozitul pe venit a crescut cu 8,6%, împins de dividendele distribuite în decembrie 2025, înainte ca impozitul pe dividende să urce de la 10% la 16%.

Ce nu ți se spune

Nu se știe cum se încheie anul, iar precedentul e important: în 2025, deficitul era 3,99% din PIB la șapte luni și a ajuns la 7,65% la 31 decembrie — aproape dublu. Cheltuielile publice se concentrează la final de an, deci cifra de la șapte luni nu se compară direct cu ținta anuală de 6,2%. Nu se știe cât va fi deficitul în metodologia europeană ESA, singura care contează pentru procedura de deficit excesiv: Eurostat poate reclasifica venituri și cheltuieli, iar în 2025 ESA a fost 7,9%, peste cei 7,65% raportați în termeni cash. Ținta ESA pentru 2026 este 6%. Nu se știe dacă ritmul rambursărilor europene se menține — 37 de miliarde din venituri depind de asta, iar Codirlașu avertizează că suma efectiv încasată e mult sub cea alocată pe proiecte. Și nu se cunoaște public impactul creditelor de angajament neacoperite de credite bugetare, estimate la circa 185 de miliarde de lei: obligații semnate acum, plătite mai târziu. Nu se știe cât din execuția pe 2026 înseamnă operațiuni financiare „sub linie” — împrumuturi acordate și majorări de capital — fiindcă acestea nu apar în comunicatul lunar al Finanțelor, iar reclasificările Eurostat se fac abia la închiderea anului. Și nu se știe câte primării vor putea rambursa până la 15 noiembrie 2026 împrumuturile fără dobândă din fondul de 10 miliarde de lei. Cât din scădere e consolidare reală și cât e conjunctură. Ministrul Nazare susține că ajustarea s-a făcut „printr-un control mai atent al cheltuielilor”, nu prin blocarea investițiilor — iar cifrele îi dau parțial dreptate: investițiile au crescut cu 23,8%, iar cheltuielile de personal au scăzut nominal cu 4,1%, după ani de creșteri. Economica.net a scris că procesul „s-a bazat aproape exclusiv pe creșterea taxelor și pe inflație”. Europarlamentarul Rareș Bogdan a vorbit despre „un artificiu contabil, un număr de magie pentru Bruxelles”. Economistul Iulian Lolea, de la Concordia, e la polul opus: consideră foarte probabilă încadrarea în ținta de 6,2% la finalul anului. Verificarea cifrelor arată că niciuna dintre variantele tari nu se susține complet. Scăderea e reală în termeni cash, nu e o iluzie contabilă. Dar dintre cele patru motoare ale ei, trei nu se repetă: efectul majorării TVA se stinge din august 2026, dividendele au fost deja plătite în avans, iar inflația — 8,2% în iulie, cu o medie de 9,8% pe ultimele 12 luni — umflă atât veniturile nominale, cât și PIB-ul de la numitor. Al patrulea, tăierea cheltuielilor de personal, e singurul structural.

Întrebările încă deschise

• Se menține ritmul până în decembrie, când cheltuielile publice se aglomerează istoric?
• Cât va fi deficitul în metodologia ESA, singura care contează la Bruxelles, după eventualele reclasificări Eurostat?
• Ce se întâmplă cu veniturile din august, când efectul majorării TVA dispare din comparație?

Sursele acestei analize (22)

• Agerpres: Deficitul bugetar s-a situat la 2,34% din PIB, după primele șapte luni din 2026 - Agerpres
• România TV: Deficitul bugetar s-a redus la numai 2,34% din PIB în primele șapte luni din 2026, pe fondul creșterii încasărilor din TVA
• Mediafax: Care e partea bună și cea mai puțin bună din actuala execuție bugetară? Estimările economistului șef al Confederația Patronale Concordia
• Biziday: Deficitul bugetar a scăzut la 2,3%, după primele șapte luni din 2026, față de 4%, în aceeași perioadă din anul trecut. Fondul de salarii al angajaților statului s-a redus marginal, dar investițiile centrale și locale au scăzut semnificativ, fiind înlocuite cu proiecte pe fonduri europene. Chiar și așa, România plătește acum numai pe dobânzi sume cu 26% mai mari.
• HotNews Economic: Ministrul Finanțelor anunță un deficitul bugetar aproape la jumătate față de anul trecut. A coboarât la 2,34% din PIB, dar costul datoriei publice urcă cu 26,5%
• Economica.net: Execuția bugetară la șapte luni: deficitul se reduce cu 28,36 miliarde de lei față de 2025 și coboară la 2,34% din PIB
• Observator: Deficitul bugetar se reduce cu 28 de miliarde de lei față de 2025. A coborât la 2,34% din PIB
• Mediafax: România își reduce deficitul, dar nu scapă de presiune. Nazare: Urmează evaluarea S&P

Alte știri din economie

• România a încasat 13 miliarde de euro din PNRR, reprezentând 64% din alocarea totală
• Confederațiile textile europene cer Comisiei Europene o taxă de 10 euro pe colet importat
• Dragoș Pîslaru estimează o rată de absorbție de 93% pentru fondurile PNRR
• Comisia Europeană suspendă importurile de carne, ouă și miere din Brazilia
• Consumatorii au redus consumul de energie cu 3 MW pentru echilibrarea rețelei naționale
• CNAIR lansează o licitație de 82,05 milioane de lei pentru instalarea a 400 de radare fixe

Toate știrile de azi, cu scor de credibilitate · Cum calculăm scorul