sănătate · 68% credibilitate (Credibil) · 2 surse

Studiu: 2.447 de adulți japonezi evaluează durata vieții în cercetarea lui Shohei Okamoto

Un studiu condus de sociologul **Shohei Okamoto**, de la Universitatea din Tsukuba, a analizat date din **Studiul japonez privind dinamica îmbătrânirii și sănătății**, urmărind **2.447 de adulți cu vârsta de 60 de ani și peste** din Japonia timp de până la **28 de ani**, pentru a evalua cât de precis își pot estima oamenii vârsta la care vor muri. În **1996**, participanții au fost întrebați până la ce vârstă se așteptau să trăiască, iar **2.054 de persoane** au dat răspunsuri concrete (între **63 și 120 de ani**), în timp ce **393** au declarat că nu știu. Rezultatele au arătat că **59% dintre cei ale căror date au fost analizate** au trăit mai mult decât estimaseră inițial, iar cei care își anticipaseră o viață mai lungă au avut, în medie, o durată de viață mai mare. Cercetarea, publicată de *Science Alert*, evidențiază o tendință surprinzătoare: oamenii subestimează adesea durata de viață, dar aceasta nu este întâmplătoare, ci legată de o anumită precizie în estimare.

Faptele-cheie

• Studiul a urmărit **2.447 de participanți** cu vârsta de 60+ ani din Japonia timp de până la **28 de ani**, pornind de la datele colectate în **1996** prin **Studiul japonez privind dinamica îmbătrânirii și sănătății**
• **59% dintre participanții cu răspunsuri valide** au trăit mai mult decât estimaseră inițial, iar cei care își anticipaseră o viață mai lungă au avut o durată de viață efectiv mai mare**
• **393 de persoane** (16% din total) au răspuns că nu știu până la ce vârstă se așteaptă să trăiască**, iar răspunsurile concrete au variat între **63 și 120 de ani**
• Cercetarea a fost condusă de **sociologul Shohei Okamoto**, de la Universitatea din Tsukuba, și publicată prin intermediul platformei *Science Alert*
• Participanții care au estimat o viață mai lungă au avut, în general, o durată de viață mai mare decât cei care au dat estimări mai scăzute

Ce nu ți se spune

Nu se specifică care au fost criteriile exacte de selecție a datelor analizate (de exemplu, dacă au fost excluse participanții cu răspunsuri extreme sau lipsă de răspunsuri valide) și cum a fost calculată media vârstei reale față de estimare.

Întrebările încă deschise

• Care au fost factorii demografici sau de sănătate care au influențat diferența dintre estimarea inițială și durata reală de viață?
• Cum au variat rezultatele în funcție de regiunea din Japonia sau de nivelul de educație al participanților?
• Există o corelație statistic semnificativă între estimarea inițială și stilul de viață (alimentație, activitate fizică etc.)?

Sursele acestei analize (2)

• Digi24: Cât de bine poți estima vârsta până la care vei trăi. Ce a descoperit un studiu desfășurat timp de 28 de ani
• Antena 3: Cât de bine își pot prezice oamenii vârsta la care vor muri. Rezultatul i-a surprins chiar și pe cercetători

Alte știri din sănătate

• MApN transportă un pacient cu arsuri la Bruxelles cu o aeronavă Spartan
• Un copil român de 6 ani, lovit de tramvai în Ungaria, a fost transferat în România
• O adolescentă de 14 ani din Gorj a decedat la Spitalul Orășenesc Novaci
• Studiu PLOS Medicine: Fiecare oră de sedentarism crește riscul de deces prin cancer cu 9%
• Studiu Nature Aging: Bărbații și femeile îmbătrânesc în ritmuri biologice diferite
• Absolvent UMF Carol Davila: Sistemul medical nu poate prelua toți medicii după Rezidențiat

Toate știrile de azi, cu scor de credibilitate · Cum calculăm scorul