mediu · 69% credibilitate (Credibil) · 2 surse

Prețul gazelor naturale în Europa atinge un nivel record de 80 de euro pe MWh

Prețul gazelor naturale în Europa a atins în septembrie 2026 un nivel record de 80 de euro/MWh, cel mai ridicat din ultimii trei ani, forțând o revenire masivă la cărbune în producția de electricitate. Potrivit ICIS și Reuters, centralele termice alimentate cu cărbune și lignit au devenit mai profitabile decât cele pe gaze, pentru prima dată din 2024, iar producția din această sursă ar putea crește cu 25% în următoarele șase luni, în timp ce centralele pe gaze pierd teren. Schimbarea este determinată de tensiunile geopolitice, inclusiv de războiul dintre Iran și SUA, care perturbă transporturile de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz. În paralel, Balkan Insight propune ca Uniunea Europeană să ofere țărilor din Balcani de Vest un plan concret de aderare la spațiul Schengen, ca măsură pentru a consolida credibilitatea blocului și a stimula cooperarea securitară în regiune. Inițiativa vine pe fondul declarațiilor recente ale președintelui francez Emmanuel Macron (Munich Security Conference, februarie 2026) și ale cancelarului german Friedrich Merz (Berlin, februarie 2026), care au subliniat necesitatea ca Europa să-și asume un rol geopolitic mai puternic, inclusiv în vecinătatea sa directă. Admiterea Balcanilor în Schengen ar putea, potrivit analizei, reduce tensiunile la frontiere și contribui la depășirea disputelor teritoriale rămase din conflictele istorice din regiune.

Faptele-cheie

Prețul gazelor naturale în Europa a depășit în septembrie 2026 80 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, potrivit Reuters și ICIS.
Centralele pe cărbune și lignit au devenit mai profitabile decât cele pe gaze pentru prima dată din 2024, ducând la o creștere estimată de 25% a producției de electricitate din cărbune în următoarele șase luni.
Războiul dintre Iran și SUA și blocajele din Strâmtoarea Ormuz au perturbat aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, accelerând revenirea la cărbune.
Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au cerut în februarie 2026 ca Europa să adopte o abordare geopolitică mai fermă, inclusiv prin integrarea Balcanilor de Vest în Schengen.
Admiterea Balcanilor în Schengen ar putea reduce disputele teritoriale și consolida securitatea în regiune, potrivit analizei publicate de Balkan Insight.

Ce nu ți se spune

Nu se cunosc detaliile concrete ale planului de aderare la Schengen propus pentru Balcani de Vest, inclusiv termenele, criteriile specifice sau rezistențele politice interne ale statelor membre ale UE. De asemenea, nu există date despre cum ar fi structurat procesul de tranziție pentru centralele europene către surse alternative de energie, în contextul creșterii producției de cărbune.

Întrebările încă deschise

Care vor fi criteriile și termenele concrete pentru aderarea Balcanilor de Vest la Schengen, și cum vor fi gestionate rezistențele politice din statele membre ale UE?
Ce impact va avea creșterea producției de cărbune asupra obiectivelor UE de reducere a emisiilor de CO₂ și cum vor fi compensate centralele pe gaze afectate economic?
Care țări din Balcani de Vest sunt cele mai avansate în negocierea aderării la Schengen și ce progrese concrete au înregistrat până în prezent?

Sursele acestei analize (2)

Alte știri din mediu

Toate știrile de azi, cu scor de credibilitate · Cum calculăm scorul